Trairi paralele, oameni ridicoli, prieteni imaginari, dorinte, realizari, esecuri, viata.

Se spune ca “niciodata nu-i prea tarziu” dar mai mereu traim mocnit cu teama-n sine intrebandu-ne: “Oare?”

Si ce daca nu cred in Dumnezeu? Si ce daca cred? Si ce daca viata-i roz? Si ce daca uneori e totul sub negura? Si de ce ar trebui sa va suport? Si de ce nu dispareti? Si ar trebui sa ma trezesc in fiecare zi sperand? Si daca nu vreau? Si daca inchid ochii acum, si-i deschid mai tarziu, tot aici vei fi? De ce n-ai disparut? De ce trebuie sa promit? De ce trebuie sa ma schimbi? De ce nu ma lasi asa cum sunt? De ce crezi tu ca nu-mi e bine-n lumea mea? De ce vrei sa intri in ea? De ce viata se rezuma la o intrebare? De ce raspunsul este: “OARE”?

*old shit*

This entry was posted on Saturday, July 14th, 2007 at 1:42 am and is filed under Diferit. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.